Furia consumului a pus stăpânire pe români în 2016! Creşterea cu 11% a salariului mediu și scăderea cu 1,5% a preţurilor, a adus cererea pentru consum la cote de 5 ori mai mari decât capacitatea de producţie internă. Efectul? Economia a fost forţată să crească peste potenţial. Și în 2017 vom asista la același fenomen, spun analiștii! Această „furie” a consumului a fost alimentată de creşterile salariale care au adus câştigul mediu net la peste 2.300 de lei, dar şi de ieftinirea cu 1,5%, în medie, a mărfurilor şi serviciilor. Confruntaţi cu acest val de cumpărători ce păreau hotărâţi să le golească rafturile magazinelor, comercianţii n-au avut altă soluţie decât să se aprovizioneze din import.
Creșterile sunt evidente! O arată cifrele oficiale!
• comerţul cu amănuntul (indicator care reflectă consumul populaţiei) a crescut cu 13,5%
• vânzările de alimente cu 13,7%
• mărfurile nealimentare cu 15,2%
• livrările şi înmatriculările auto cu 19%
Potenţialul de creştere economică a României a fost de 4%, dar avansul real al Produsului Intern Brut a fost de 4,8% în 2016. Motivul: majoritatea domeniilor în care se manifestă consumul populaţiei – mai exact comerţul, turismul și serviciile – au înregistrat plusuri cu două cifre și a depășit producţia locală.
Producţia industrială autohtonă a avansat, anul trecut, doar cu 1,7%, restul de cerere fiind acoperit din importuri, care au crescut cu 7%.
Cel mai bine s-a văzut acest deficit în domeniul alimentar, unde importurile au atins recordul istoric de 4,8 miliarde de euro într-un an agricol considerat cel mai bun din ultimii 10, pentru că producţia industriei alimentare autohtone a crescut cu doar 2,7%, în timp ce vânzările de produse alimentare au crescut de cinci ori mai mult, respectiv cu peste 13%.
Avem, astfel, un prim paradox: pe de-o parte, potenţialul de creştere economică este de doar 4% din cauză că infrastructura şi capacităţile locale de producţie sunt în stare precară, dacă nu chiar depăşite tehnologic, dar de cealaltă parte cererea internă a fost atât de intensă încât a forţat creşterea economică la 4,8%.
Al doilea paradox al anului trecut se vede în execuţia bugetară: cu toate că principalele forme de comerţ care generează TVA au crescut cu 13% spre 19%, încasările fiscale din TVA au scăzut cu 9,6%.
Singura veste proastă vine din sectorul construcţiilor, care n-a reuşit să se redreseze nici în 2016. Volumul lucrărilor a scăzut cu 4,8%, chiar dacă prognozele oficiale lansate anterior estimau o creştere de 4,2% în 2016.
Pentru 2017, Comisia Naţională de Prognoză estimează un potenţial al Produsului Intern Brut de doar 4,6% şi o creştere economică de 5,2%, ceea ce ar însemna că şi acest an va fi, ca şi 2016, anul paradoxurilor şi al creşterilor forţate de... furia consumului.
România are nevoie de ONG-uri și presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul!
Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii:
