100 de GREFIERI din Brașov vor protesta la GUVERN

,,Sindicatul National al Grefei Judiciare Dicasterial, în solidar cu Sindicatul SindJust Bihor, Sindicatul Grefierul Alba și Sindicatul Dreptatea Vrancea, organizații sindicale care reprezintă 75% din personalul auxiliar de specialitate, personalul conex și personalul contractual din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, precum și din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, afiliate la Federația PUBLISIND (federație reprezentativă la nivelul sectorului de activitate Administrație publică), membră a Blocului Național Sindical și în colaborare cu Asociația Grefierilor din România, organizație profesională a personalului auxiliar de specialitate, constituită la nivel național din grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentariști, grefieri arhivari și grefieri registratori din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, au declanșat forme de protest pe perioadă nedeterminată, respectiv:

1. În săptămâna 11-15 martie 2019, protest la nivel național, în cadrul instanțelor și parchetelor în care funcționează personalul auxiliar de specialitate și conex prin purtarea unei banderole albe;

2. Refuzul muncii suplimentare in instanțe și parchete, începând cu data de 18 martie 2019 (generează blocaje in activitate in maxim 10 zile; funcționarea sistemului judiciar și activitatea instanțelor și parchetelor depinde de munca suplimentară);

3. Miting de amploare (1500 de participanti) în fata sediului Guvernului României, pe data de 22.03.2019*, urmat de alte acțiuni de protest, organizate împreună cu Federația PUBLISIND, pe termen nedeterminat, până la soluționarea revendicărilor.

* Mitingul, declarat pentru data de 15 martie 2019, a fost reprogramat pentru data de 22 martie 2019 întrucât Primăria Municipiului București a refuzat avizarea pe criterii de acțiuni organizate în contextul exercitării de către România a Președinției Consiliului U.E.

Membrii organizațiilor noastre sindicale – personalul auxiliar de specialitate – reprezintă cea mai numeroasă categorie din sistem, aproximativ 8000 de persoane și este formată din grefieri, grefieri-arhivari, grefieri-registratori, grefieri statisticieni, grefieri documentariști și specialiști IT și personal conex – agenți procedurali, aprozi și șoferi.

În România anului 2019, au ajuns să-și asume sindicatele și angajatii, pro-bono, incapacitatea guvernelor, a miniștrilor si a echipelor acestora, care s-au succedat de-a lungul timpului, de a recunoaste dezastrul din sistemul de justiție si de a gasi solutii.

Problemele acestui sistem nu sunt de ieri, de azi. Doar că se acutizează în loc să se îndrepte.

Drept dovadă, pe parcursul anilor 2016-2018, grefierii au fost mai vocali ca niciodată și chiar au adoptat forme de protest în stradă, cum a fost mitingul organizat în fața Ministerului Justiției din anul 2016, protestele spontane din anul 2017 și chiar greva japoneză din februarie 2018.

Chiar dacă în urma acestora s-au peticit unele probleme, acestea nu au primit rezolvări decât superficiale și de suprafață.

Sindicatele grefierilor au dat întotdeauna eficiență dialogului social și au încercat mai mereu să se comportăm ca adevărați profesioniști și nu au adoptat măsuri de forță decât ca ultimă formă de transmitere a nemulțumirilor și de încercare a rezolvării problemelor.

Prin urmare, de mai bine de 3 ani de zile, încercăm pe calea dialogului social să atragem atenția factorilor de decizie despre problemele cu care ne confruntăm, volumul de activitate și necesitatea suplimentării corespunzătoare a schemelor de personal, condițiile de muncă în care se desfășoară activitatea, necesitatea elaborării unui nou statut pentru profesie care să recunoască atribuțiile efective ale grefierilor, precum și noi regulamente interne care să corespundă realităților din instanțe și parchete, toate acestea transpuse într-o salarizare corespunzătoare, dar, mai ales, unitară.

Drept răsplată, am fost aruncați ca o minge de ping-pong între Ministerul Justiției și Ministerul Muncii și Justiției Sociale, concecința fiind, evidentă: nerezolvarea problemelor.

Ne-au mai ramas premierul, presedintele și instituțiile europene. Dar inainte sa le cerem si lor sprijinul ne-am decis sa arătăm ca suntem relevanti. Si fermi. De acum, sprijinul va fi cerut din stradă.

Anticipăm mesajul MJ: ”proiectul de statut este gata” și ”salarizarea este de competența ordonatorilor de credite” sau ”MJ nu este angajatorul grefierilor” precum și mesajul MMJS ”responsabili cu aplicarea legii sunt angajatorii, ministerul muncii nu are pârghii legale pentru a verifica aplicarea legii și trebuie găsită susținere la MJ”.

Însă, tocmai asta este și problema noastră, a grefierilor: Suntem angajații nimănui, nimeni nu vrea să ne adopte! Avem 36 de angajatori, care fie nu aplică, fie aplică neunitar legea. Ne-am săturat, vrem un singur angajator!

În tot acest timp, protocoale secrete, numirile și revocările din funcții cheie, modificări ale legilor justiției, au fost subiecte care au ținut prima pagină a ziarelor sau prime-time news-ul televiziunilor, fără a se ține cont de faptul că Justiție nu înseamnă doar magistrați – judecători și procurori și fără a fi tratate cu adevărat principalele probleme din sistem, cum ar fi:

subfinanțarea cronică, atât sub aspectul resurselor materiale, dar, mai ales sub cel al resursei umane;

volumul de muncă în continuă creștere, ca urmare tocmai a modificărilor legislative;

zecile de mii de ore suplimentare efectuate la nivel național și neplătite sau compensate cu timp liber corespunzător;

specificul activității de judecată sau de urmărire penală, cu ședințe sau anchete care știi la ce oră încep, însă nu știi și când se termină;

aparatura uzată și condițiile de muncă inumane și degradante, birouri fără lumină naturală și suprapopulate și lipsa materialelor necesare desfășurării activității în condiții optime;

resursa umană și capacitatea acesteia de a se intregra, din mers, într-un sistem în continuă schimbare, lipsa timpului necesar pentru pregătire profesională, dar, mai ales pentru odihnă și viață personală.

Și toate astea pentru un act de justiție imparțial și cu celeritate…

Pasivitatea factorilor de decizie – timp de 14 ani de zile s-a refuzat adoptarea unui nou statut al profesiei, iar timp de 10 ani de zile drepturile salariale au fost obținute pe cale judecătorească – și neadoptarea unor măsuri concrete și imediate au determinat tensiune, nemulțumire și iritare în interiorul acestei categorii profesionale, care s-a simțit uitată, dar, mai ales, ignorată.

Neaplicarea sau aplicarea neunitară a legilor succesive de salarizare au determinat ca tocmai noi, grefierii, participanții la înfăptuirea actului de justiție, să deveim justițiabili și să încărcăm rolurile instanțelor cu sute de dosare pentru recunoașterea drepturilor salariale.

Ce să vedem... deși și-au recunoscut greșelile și în loc să le îndrepte, factorii de decizie au adoptat ordonanțe de plată eșalonată a acestor drepturi, astfel că putem spune că am muncit în 2015 și suntem plătiți în 2022.

Legile succesive de salarizare au avut un efect și mai grev: au poziționat grefierul ca fiind cea mai prost plătită categorie profesională din sistemul de justiție. Astfel că, dacă în anii 2000 salariul unui grefier era în procent de 70-80% din salariul unui judecător, în prezent, acesta a ajuns să fie în procent de numai 25-30%, astfel cum a recunoscut, în mod public, însuși actualul ministr al justiției, într-un comunicat de presă.

Modificările legislative au adus atribuții suplimentare care au grevat activitatea grefierilor, mai ales prin transferul unor atribuții administrative de la magistrați, cum ar fi redactarea după model a hotărârilor judecătorești, iar modificarea regulamentelor de ordine interioară, au adus atribuții numeroase în sarcina grefierilor care au devenit, pe rând, statisticieni, arhivari, informaticieni, agenți procedurali și chiar factori poștali.

Ce este de subliniat, însă, este faptul că aceste modificări au fost făcute fără consultarea organizațiilor constituite la nivelul profesiei și de către organisme care nu au atribuții privind gestionarea carierei grefierilor.

În plus, diminuarea rolului grefierului la înfăptuirea actului de justiție și afrontul adus profesiei prin indicarea unei ”erori de grefă” pentru a justifica tocmai o ”eroare de management” la nivelul celei mai mari unități de parchet a determinat adoptarea unei poziții ferme pentru apărarea reputației profesiei.

Cum sistemul judiciar nu este format numai din judecători și procurori și cum în activitatea de judecată și de urmărire penală personalul auxiliar de specialitate din instanțe și parchete joacă un rol important, prin grija și mijlocirea grefierilor desfășurându-se majoritatea activităților specifice sistemului, este momentul ca factorii de decizie, opinia publică și mass-media să cunoască și să recunoască locul grefierului în înfăptuirea actului de justiție.

Sistemul de justiție din România nu este puternic sindicalizat, conștiința sindicală începând să se contureze, preponderent, în ultimii doi ani, tocmai ca urmare a neajunsurilor din sistem.

Noi, grefierii, niciodată nu am amenintat în van si niciodata nu am iesit în strada pentru revendicări minore. Intotdeauna ne-am mobilizat când cutitul a ajuns la os, când toate demersurile normale au esuat, mereu am făcut ceea ce am spus că facem și vrem să obținem ceea ce solicităm.

Pentru ca nu cerem nimic altceva decat respectarea legii!

La fel va fi si acum. Indiferent de pret, indiferent de cat va dura!

R E V E N D I C Ă R I:

1. Adoptarea unui nou statut al profesiei care să corespundă realităților din instanțe și parchete din punctul de vedere al atribuțiilor și sarcinilor de serviciu suplimentare, primite de personalul auxiliar prin regulamentele de ordine interioară ca urmare a transferului unor atribuții de la magistrați la grefieri, în urma intrării în vigoare a noilor coduri de procedură;

2. Inițierea elaborării standardelor ocupaționale și a calificărilor profesionale corespunzătoare pentru funcțiile care compun categoria profesională a personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și ierarhizarea funcțiilor, cu modificarea corespunzătoare a funcțiilor în C.O.R.;

3. Înființarea unei direcții de specialitate în Ministerul Justiției care să reprezinte şi să gestioneze din punct de vedere salarial și profesional cariera grefierilor, să coordoneze și să gestioneze resursele umane similar Direcției Tehnologia Informației, Direcției Naționale de Probațiune, etc.;

4. Reanalizarea schemelor de personal din instanțele judecătorești și parchetele de pe lângă acestea și suplimentarea acestora cu 1000 posturi la nivel național, prin elaborarea unor standarde pe linie de resurse umane, raportate la volum de munca și alți indicatori sau particularități;

5. Dotarea corespunzătoare a instanțelor și parchetelor din punctul de vedere al siguranței și sănătății în muncă, în vederea îmbunătățirii condițiilor de desfășurare a activității la locurile de muncă, cu respectarea următoarelor cerințe minime:

a) asigurarea condițiilor de spațiu în conformitate cu normele legale de sănătate publică;

b) amenajarea ergonomică a locului de muncă;

c) asigurarea condițiilor de mediu în spațiile de lucru - iluminat, microclimat, o temperatură optimă în spațiile destinate activității, aerisire, igienizare periodică, cel puțin o dată la 2 ani;

d) amenajarea anexelor sociale ale locurilor de muncă, acolo unde este cazul (vestiare, grupuri sanitare, cantine, locuri special amenajate pentru fumători, etc.), astfel încât acestea să asigure condiții corespunzătoare conform reglementărilor europene obligatorii în domeniu;

6. Eliminarea inechităților salariale la nivelul autorității judecătorești prin acordarea, în procent integral, a sporurilor cuvenite personalul auxiliar de specialitate și conex, conform modului de calcul aplicat de CA Bacău, CA București și CA Târgu-Mureș;

7. Reanalizarea grilei de salarizare prevăzute pentru personalul auxiliar de specialitate și conex, în sensul corectării coeficientului de ierarhizare;

8. Aplicarea disp. art. 25 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și pentru instituțiile din sistemul de justiție – Curțile de apel și instanțele aflate în aria teritorială și PICCJ și unitățile subordonate, DNA și DIICOT;

9. Exceptarea cuantumului indemnizației de hrană și a voucherelor de vacanță de la determinarea limitei de 30% prevăzute de art. 25 alin. (1) și (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice;

10. Exceptarea sporului pentru condiții de muncă grele, vătămătoare și periculoase de la determinarea limitei de 30% prevăzute de art. 25 alin. (1) și (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice;

11. Încadrarea instanțelor și parchetelor în categoria locurilor de muncă în condiții deosebite și includerea personalului auxiliar de specialitate în categoria de muncă a persoanelor care își desfășoară activitatea în condiții de muncă deosebite;

12. Pontarea si compensarea orelor suplimentare efectuate de personalul auxiliar de specialitate din instanțe și parchete și exceptarea categoriei noastre profesionale de la derogarea impusă de OUG nr. 114/2018 prin care, în perioada 2019-2021, munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru, precum şi munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează în cadrul schimbului normal de lucru se vor compensa numai cu timp liber corespunzător acestora”, se precizează într-un comunicat de presă remis redacției.