În urmă cu 11 ani, pe 23 octombrie, o familie din Brașov lua drumul străinătății.
Și nu în Europa, ci peste ocean, în îndepărtata Canadă. Simona, de profesie psiholog, decide să plece din Brașov după o experiență aparte la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului din Brașov. Cu copiii nimănui, cu copiii cu probleme de sănătate, de suflet, de… sistem, dar fără regrete: Am făcut tot ce era firesc, poate peste acest firesc – cu mașina personală, de exemplu, mergeam la locuințele ,,maternalelor” -, pentru acei copii. Minunați în felul lor! Acum sunt mari. Nici nu știu, nici n-am cum, pe unde sunt acum…, dar știu cum au fost smulși, pur și simplu – când s-au desființat vechile centre de plasament - de lângă cei care i-au luat cândva la ,,casele” lor. A fost îngrozitor! Poate aș fi putut să fac mai mult atunci, doar Dumnezeu știe…, dar legea era lege! Eu am făcut tot ce era omenește posibil, dar nu totul depindea de mine și de colegele mele de la D.G.A.S.C. Brașov! Noi eram cele care îi luam în brațe pe copii, eram plătite pentru asta ce-i drept, dar… vreau să știți că, pe 23 octombrie, nu am plecat până când decidentului din Brașov de la acea vreme nu i-am spus tot adevărul! Absolut tot adevărul! Că a contact sau nu, apreciați, vă rog, dumneavoastră. Vedeți ce se întâmplă acum…, a spus Simona.
De ce a ales Canada?
Noi am decis să plecăm departe, un departe care acum este atât de aproape, de cald, de ofertant. Și știți ce e, în primul și în primul rând, diferit? Respectul pentru copii! Pentru toți copiii, imigranți sau nu, albi sau negri, de orice culoare a pielii ar fi!!! Mă opresc aici… Canada, acum, e țara mea, dar… parcă mi-ați telefonat pentru altceva, nu-i așa? Pentru cum e școala în Canada, în condiții de COVID!”, a subliniat Simona.
Simona, originară din Brașov, a mărturisit că nu poate spune nimic negativ despre Canada, dar nici nu vrea să uite de unde a plecat. Din România. Din țara unde sunt părinții ei, bătrâni și bolnavi, sora ei și – cum cu lacrimi în ochi ne-a spus – fetița, mică pe atunci, la momentul plecării, pe care a salvat-o…
,,Vreți să vă spun cum e școala canadiană în condiții de COVID, nu-i așa? Cum e aici, în Canada, peste ocean. Aici unde suntem eu, copilul meu și tatăl copilului meu. În Quebec. E atât de multă normalitate, oameni buni, români! Parcă prea multă. Așa e și în școli. Aproape incredibil de multă normalitate, români!! Nu mi-a fost nicidecum teamă să-mi las copilul la școală. Fiul meu, pentru care prima zi de școală a fost 31 august 2020, îmi dă aripi. Dă sens deciziei mele de a alege Canada. Români, guvernanți, medici, vă rog înțelegeți: copiii Canadei nu poartă măști în clasă! Elevii Canadei NU poartă măști în clasă, pentru Dumnezeu! Știți ce înseamnă asta? Elevii Canadei NU sunt traumatizați, NU sunt stigmatizați! SUNT RESPECTAȚI! SUNT LĂSAȚI SĂ FIE EI!! Spuneți-le, doamnă reporter, românilor, guvernanților, medicilor! Spuneți-le toate asta de la o mama româncă, originară din Brașov, care a ales drumul străinătății: Elevii Canadei sunt lăsați să fie ei!! Cât despre România, copiii sunt tot ce are ea mai bun!
Ce păcat, România!
Ce păcat, români!
Ce păcat, brașoveni!
a încheiat, în exclusivitate pentru brasovtv.com, Simona, mama unui copil de 10 ani, elev în Canada.
România are nevoie de ONG-uri și presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul!
Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii:
