Cea de-a XXIII-a sesiune a Comisiei guvernamentale româno-germane pentru problematica etnicilor germani din România a avut loc astăzi, în sistem videoconferință.
,,Delegația germană a fost condusă de dr. Bernd Fabritius, însărcinat al Guvernului Federal pentru problemele imigranților de origine germană și minorități naționale, iar cea română de d-na Iulia Matei, secretar de stat pentru Afaceri Europene în cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
Sesiunea din acest an a Comisiei a avut loc în contextul deținerii de către Germania a Președinției Consiliului Uniunii Europene și s-a desfășurat pentru prima dată în format digital, având în vedere contextul epidemiologic generat de pandemia COVID-19. De altfel, Comisia a salutat acțiunile și propunerile avansate la nivel european pentru asigurarea unei abordări coordonate între statele membre pentru gestionarea crizei determinate de pandemie, pentru îmbunătățirea mecanismelor europene de reziliență, precum și pentru protejarea liberei circulații și a dreptului lucrătorilor sezonieri, care s-au dovedit a avea un rol fundamental în aprovizionarea cu bunuri și în menținerea funcționalității pieței interne a Uniunii Europene.
De asemenea, Comisia a apreciat că situația specifică determinată de pandemia COVID-19 a confirmat mai mult ca oricând importanța punților culturale, umane și economice create de-a lungul timpului între Republica Federală Germania și România, iar minorității germane din țara noastră îi revine o funcție esențială în dezvoltarea acestor punți, precum și a relațiilor bilaterale româno-germane în ansamblul lor.
Comisia consideră patrimoniul cultural material și imaterial ca fiind premisa esențială pentru existența continuă a identității minorității germane și sprijină proiectele având ca scop păstrarea și confirmarea acestei identități. Partea germană a mulțumit României în special pentru asigurarea exemplară a drepturilor persoanelor aparținând minorității germane din România, aceasta reprezentând un model la nivel european, și pentru sprijinul acordat proiectelor culturale inițiate de Germania.
Punctual, Comisia a salutat colaborarea româno-germană în domeniul formării profesionale în sistem dual, apreciind astfel activitatea Școlii Profesionale Kronstadt din Brașov, precum și a școlilor profesionale din Alba Iulia, Sibiu, Timișoara, Sebeș și Arad.
Tot în ceea ce privește județul Brașov, Comisia a luat notă de faptul că Ministerul Culturii din România a prevăzut un credit de angajament, prin Programul Național de Restaurare a Monumentelor Istorice, pentru lansarea procedurilor de achiziție publică pentru proiectare și continuarea lucrărilor de restaurare a Bisericii fortificate din Drăușeni.
În intervenția sa, prefectul Mihai Cătălin Văsii a prezentat câteva repere ale colaborării româno-germane în județul Brașov:
- Existența a 11 unități școlare în care funcționează clase cu predare în limba germană și creșterea constantă a numărului de elevi care studiază în această limbă. 98% dintre elevii claselor cu predare în limba germană provin din familii în care limba maternă este româna.
- Modelul de bune practici reprezentat de Școala Profesională Kronstadt, înființată de companii membre ale Clubului Economic German în parteneriat cu Primăria Brașov și extinderea acestuia la Colegiul Tehnic „Maria Baiulescu”.
- Ponderea majoră a investițiilor germane în economia județului Brașov: pe primul loc la aportul de capital, pe locul secund ca număr de firme, Germania fiind principala țară parteneră a județului atât la exporturi, cât și la importuri. Toate firmele cu capital german din județul Brașov și-au majorat numărul de angajați în ultimii ani și au crescut volumul investițiilor.
- Ca număr de turiști care au vizitat județul Brașov în anul 2019, Germania a ocupat locul al II-lea.
Prefectul Mihai Cătălin Văsii a apreciat că, în contextul în care cererea de persoane care cunosc limba germană a crescut pe piața muncii, este necesar un sprijin pentru mărirea numărului de profesori de limbă germană și pentru predarea materiilor de specialitate în această limbă. O altă problemă care trebuie rezolvată este cea a manualelor școlare pentru elevii care studiază în limba germană.
De asemenea, deteriorarea unor biserici evanghelice fortificate din județul Brașov impune elaborarea unor programe de reabilitare a acestor monumente istorice, care să fie sprijinite atât de partea română, cât și de Guvernul Federal de la Berlin.”, se precizează într-un comunicat de presă al Prefecturii Brașov, remis redacției.
România are nevoie de ONG-uri și presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul!
Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii:
