Au muncit o viață, iar acum se văd nevoiți să chibzuiască fiecare leu.
Spun că au timp, dar nu mai au răbdare. Cel mai grav e faptul că pentru ei, pentru bunici, e incorect! E nedrept să cântărească minute în șir din priviri marfa expusă pe tarabele piețelor, iar apoi să le ceară, umili, vânzătorilor să le cântărească doar o jumătate de kilogram de roșii, doar două-trei bucăți de ceapă sau vreo doi-trei morcovi…
Din cauză că pensiile sunt mici, iar prețurile carburanților au explodat, vârstnicii, care au grijă întainte de toate să cumpere medicamentele prescrise de doctori, pleacă din piețe cu tot mai puține produse. Cei cu tâmplele albe spun, însă, că nu și-au pierdut speranța.
De partea cealaltă, comercianții sunt și ei nemulțumiți: când prețurile erau accesibile pentru toată lumea, piețele erau pline.
România are nevoie de ONG-uri și presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul!
Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii:
